Carantina crapilor japonezi
Deși pare un subiect banal, carantina este o practică esențială în biosecuritate și are scopul de a preveni
introducerea bolilor într-un ecosistem existent prin intermediul unor pești noi sau chiar plante provenite
dintr-un alt ecosistem. Din păcate, doar cine a trecut prin experiențe neplăcute legate de introducerea
unor pești noi în habitatul unor pești deja existenți poate înțelege amploarea riscului asociat. Ironia
face să scriu aceste rânduri chiar în momentul în care încerc să ajut la un caz cu repercusiuni grave din
cauza introducerii necontrolate a unor pești care au infectat alții sănătoși și destul de valoroși...
Îmi fac
datoria și scriu despre acest subiect în speranța că cititorii vor și aplica cele scrise.
Un pește aparent sănătos poate ascunde paraziți, infecții bacteriene sau virusuri fără a prezenta
simptome în acest sens, însă care poate transmite boala altora (fiind purtător asimptomatic). Riscul nu
este niciodată zero, indiferent de unde procurați peștii. Sunt patru abordări pe care poți să le adopți față
de un risc când dorești să cumperi pești noi pe care să îi introduci alături de o populație existentă (vă
spune subsemnatul care a practicat managementul riscului o bună perioadă de timp):
- Accepți riscul și îți asumi orice consecință.
- Eviți riscul (adică nu mai cumperi alți pești în afară de cei pe care îi ai deja).
- Transferi riscul (de exemplu faci asigurare peștilor, însă nu doar banii sunt importanți pe lumea asta).
- Reduci riscul.
Primele trei atitudini sunt clare, deși cea cu asigurarea nu e prea simplă. Să ne concentrăm pe a patra.
Cum reduci riscul asociat introducerii unor pești noi în iaz?
Când achiziționezi pești, transportul acestora până la noua locație este un factor de stres. Am discutat despre Sindromul General de Adaptare:
Se observă apariția stresului pe grafic și ce se întâmplă ulterior. Deja după stresul transportului, sistemul imunitar resimte un șoc, ca să nu mai vorbim despre stresul asociat cu apa din noul iaz care poate fi total diferită chimic față de cea a iazului de proveniență. Pe fundalul acestui sistem imunitar slăbit, orice posibil agent patogen aflat pe pește, în pește sau în apă, poate acum să creeze probleme.
Carantina implică:
- O perioadă de timp de cel puțin 40 zile (cuvântul carantină provine de la "quaranta giorni" adică 40 zile în italiană și are legătură cu interzicerea debarcării de pe navele care acostau în porturile italiene pentru o perioadă de 40 zile de la sosire, în ideea de a evita riscul transmiterii eventualelor boli aduse din țările de orgine ale navelor).
- Un bazin de carantină suficient de mare pentru a nu induce un stres suplimentar și care să acomodeze noii pești complet separați de peștii existenți. Bazinul de carantină trebuie să fie un iaz în miniatură, cu toate sistemele aferente unui iaz normal (filtrare, oxigenare, etc.) inclusiv cu plase și vas de inspecție dedicate.
- Dezinfecția mâinilor este obligatorie (ideal a se folosi mănuși sterile) când umblați la bazinul de carantină pentru a nu transmite voi înșivă eventualele boli în iazul principal.
- Temperatura într-un bazin de carantina va oscila controlat între 17C-23C, intervalul de temperatură la care aproape toate problemele latente se activează.
- Un pește din iazul principal se va introduce în bazinul de carantină (se numește pește santinelă sau de sacrificiu). în acest fel, se simulează scenariul în care peștii existenți stau împreună cu cei nou-veniți.
- Dacă pe parcursul perioadei de carantină peștii nu prezintă semne de boală, aceștia se pot transfera în iazul principal la finalul carantinei. Chiar și așa, cum am spus, nu există risc zero, însă se poate spune că ați făcut tot ce era omenește posibil pentru a reduce riscul...
- Se pot aplica tratamente profilactice pentru paraziți și dezinfectanți specifici acvaculturii, însă nu din prima zi. E bine să așteptați o săptămână pentru a nu risca să le afectați sever branhiile care, cel mai probabil, sunt puțin afectate după stresul transportului.
- Plantele noi vor fi tratate în vase separate în afara iazului cu tratamente antiparazitare cu spectru larg ținându-le scufundate în întregime (altfel degeaba tratați doar rădăcina dacă planta are paraziți pe frunze).
Carantina este recomandată și în cazul în care aduceți pești pentru prima dată într-un iaz pentru a permite observarea facilă a peștilor, mai ales dacă iazul este mare. Sigur veți spune că după ce ați investit o groază de bani în iazul principal, efortul este prea mare să mai alocați buget și pentru bazinul de carantină, însă țineți cont că bazinul de carantină va fi util și pe viitor în cazul în care apar probleme de sănătate și anumiți pești necesită izolare și tratament separat. în încheiere subliniez faptul că dacă ați citit cele de mai sus și nu carantinați peștii noi, riscați să-i pierdeți și pe cei vechi, făcând acest lucru într-un mod conștient.
Si tu te poti bucura de relaxarea unui iaz cu crapi koi
cu ajutorul serviciilor noastre de proiectare, intretinere si consultanta specifica
